Tugulea, fiul unchiasului si al matusei- 2
de Petre Ispirescu
Fratii lui Tugulea adunase pe toti megiasii, zicand ca a intrat ursul in sat. Cand venira si vazura pe tugulea, ramasera ca batuti de Dumnezeu.
Calul lui tugulea sari si-i omori pe amandoi cu picioarele, apoi veni langa stapanul lui cel adevarat, lacrima si ii linse mainile.
Cand auzira megiasii faptele cele proclete ale fratilor lui, zisera ca urgia lui Dumnezeu a cazut peste dansii, omorandu-i calul.
Tocmai istorisea parintilor lui tot ce patise in pribegia lui tugulea, cand deodata se auzi un zgomot in curte.
Iesira sa vaza ce este. Ce ganditi ca mi-au vazut?
O ceata de ostasi. Capetenia ostasilor descaleca, se apropie si-i dadu niste carti imparatesti.
imparatul stririlor murise. Aceasta carte ce-i aduse era adiata imparatului. Caci bolnav fiind pe patul mortii, l-a fost intrebat sfetnicii si gloatele pe cine lasa imparat, pentru ca n-avea alti copii.
imparatul le-a fost raspuns ca mai vrednic nu cunoaste pe nimeni decat pe tugulea. Atunci s-a scris adiata, s-a iscalit de imparat si de toata obstea.
A doua zi, tugulea a pornit la imparatia lui cu sotia si parintii sai. Cum ajunse acolo, veni stire ca este ales de imparat si la cetatea ce o scapase din urgia zmeoaicei, a fetelor si a ginerilor ei. Pasamite murise si imparatul d-acolo si nici el n-avea urmasi.
Apoi tugulea, unind amandoua imparatiile, se cununa cu fata, iubita lui, si facu o nunta de se duse vestea peste tot pamantul si ramase de povestit la urmasii urmasilor lor.
si domnira pana ce Dumnezeu voi cu ei. Iara eu:
incalecai pe un lemn,
La bine sa va indemn;
incalecai pe un cocos
Sa va spui la mos pe gros.
Tugulea, fiul unchiasului si al matusei- 2
Tugulea, fiul unchiasului si al matusei - 1
Aceasta pagina a fost accesata de 1983 ori.
